Furnizorii statului: cine a câștigat licitațiile publice, în cifre

Cifra mare, cu tot cu paranteza care o face cinstită

În fereastra analizată, autoritățile din România au anunțat atribuiri în valoare de 397,83 miliarde de lei — 39.261 de anunțuri marcate „atribuit”, pe lângă 3.637 de proceduri anulate. Din această valoare, la 78,0% (310,38 mld. lei) am putut citi din anunț cine a câștigat; la restul de 87,45 mld., documentul nu a putut fi procesat — iar despre acest rest vorbim la limite, pentru că nu e un rest oarecare.

Cine a luat banii

Clasamentul de mai jos folosește o convenție pe care o spunem pe față, pentru că schimbă cifrele: când un anunț are mai mulți câștigători (un acord-cadru cu mai mulți operatori sau o asociere), valoarea se împarte egal între ei. Nimeni nu publică cotele reale, deci orice altă alegere ar fi tot o convenție — dar cu atribuirea integrală a valorii fiecărui câștigător, primii 10 ar concentra 20,4% în loc de 26,4%.

Fiecare denumire duce la fișa de verificare a firmei. Valorile „împărțite” înseamnă: cota egală din fiecare anunț câștigat, adunată pe cele 12 luni.

Două lucruri sar în ochi și merită spuse corect:

• Locul 1 e un singur contract. Rheinmetall Automecanica are 5 contracte în fereastră, dar 13,78 mld. — patru cincimi din totalul său — vin dintr-unul singur: mașina de luptă a infanteriei pe șenile, atribuită prin negociere fără publicare prealabilă, procedura obișnuită la achizițiile de apărare. Fără acest contract, primii 10 furnizori ar concentra 23,5% în loc de 26,4%.
• Locurile 2–4 sunt, practic, o singură echipă. SA & PE Construct, Tehnostrade și Spedition UMB apar în date numai împreună: aceleași 6 anunțuri (marile loturi de autostradă), niciunul separat. Sumele lor identice sunt efectul împărțirii egale — cotele reale din interiorul asocierii nu sunt publice.

Cât de concentrată e piața

67 de firme încasează jumătate din banii identificați. Primii 10 furnizori (din 11.497) concentrează 26,4% din valoare, primii 100 — 54,9%, primii 1.000 — 85,0%. Concentrarea vine însă mai puțin din firme dominante și mai mult din câteva contracte uriașe: doar 30 de anunțuri depășesc un miliard de lei, iar primele 10 anunțuri adună singure 20,8% din toată valoarea identificată.

La coada distribuției e exact invers: 46,6% dintre furnizori (5.353) au câștigat un singur contract în tot anul, și împreună adună doar 9,4% din bani. 197 de firme au peste 50 de contracte — de regulă furnizori de rutină ai spitalelor și primăriilor (medicamente, alimente, consumabile), nu giganți.

Câtă competiție a fost

Din anunțurile de atribuire la care numărul de oferte a putut fi citit (30.855, adică 78,6% din cele atribuite), 42,5% au avut o singură ofertă, iar 61,8% cel mult două. Ponderată în bani, partea atribuită după o singură ofertă e mai mică — 36,5% — pentru că marile contracte de infrastructură atrag de regulă mai mulți ofertanți.

Numărul de oferte, așa cum apare în anunțul oficial de atribuire. La anunțurile cu mai multe loturi, cifra poate descrie un singur contract din anunț, nu tot anunțul.

Atenție la extrapolare — și aici suntem primii care ne-o spunem: câmpul „număr de oferte” nu lipsește la întâmplare. La anunțurile cu un singur câștigător îl putem citi în 97,0% din cazuri; la cele cu doi câștigători în 72,3%, cu trei în 57,0%, iar la cele la care nici câștigătorul nu e lizibil, doar 27,9%. Partea necunoscută e sistematic diferită de cea cunoscută, deci procentul de 42,5% descrie anunțurile la care se poate citi, nu toată piața.

Pe ce proceduri s-au dus banii

Un cuvânt despre negocierea fără publicare prealabilă, pentru că numele sună rău: e o procedură prevăzută expres de lege (art. 104 din Legea 98/2016), permisă în situații enumerate limitativ — urgență, furnizor unic, apărare. În fereastra analizată: 8.138 de atribuiri (20,7% din anunțuri), 58,69 mld. lei (14,8% din valoare). Mediana lor e de doar 56.079 lei — majoritatea sunt achiziții mărunte —, iar vârful e format din marile contracte de apărare. Datele noastre nu conțin temeiul legal invocat la fiecare caz, deci nu putem spune și nu spunem dacă vreo utilizare a fost nejustificată.

Cine cumpără cel mai mult

Vârful e infrastructura de transport, apărarea, energia și construcțiile publice — instituții care semnează rar, dar sume care se execută pe ani. Prin contrast, Compania Națională de Investiții are 1.058 de anunțuri, iar CNAIR 749: cumpărători de volum, nu doar de valoare. Fiecare denumire duce la pagina autorității, cu istoricul ei complet.

Fundalul întregii piețe rămâne însă mărunt: mediana unui contract atribuit e de 500.000 lei (pe cele 36.867 de atribuiri cu valoare publicată). Jumătate dintre contractele statului sunt sub jumătate de milion de lei: reactivi de spital, alimente pentru cantine, reparații de străzi comunale.

Ce NU pot spune aceste date

• Nu știm câștigătorul la 22% din valoare — și nu e un rest oarecare. Cele 4.704 de anunțuri necitibile au o valoare medie de 18,6 mil. lei, de 2,07 ori mai mare decât ale celor citibile. Printre ele stau contracte de miliarde. Orice clasament de mai sus e, deci, un clasament al părții identificate, nu al întregului.
• Atribuit ≠ contractat ≠ plătit. Anunțul de atribuire consemnează un angajament. Contractul se poate semna cu întârziere, se poate rezilia, iar plățile se întind pe ani. Aceste date nu măsoară execuția bugetară.
• 2.394 de anunțuri atribuite au valoarea zero (necompletată de autoritate), iar 560 au valori sub 1.000 de lei — de regulă prețuri unitare trecute în locul valorii de contract. Le-am lăsat în numărătoare, dar nu în medii.
• Fereastra taie pe data atribuirii. Procedurile lansate în fereastră dar atribuite după 4 august 2026 nu apar; cele lansate cu ani în urmă și atribuite acum, da. E o fotografie a atribuirilor, nu a activității de achiziție a unui an calendaristic.
• Nu detectăm grupuri de firme. Două firme ale aceluiași proprietar apar ca doi furnizori. Codul fiscal identifică societatea, nu grupul.

Întrebări frecvente

Explorează datele

• Licitațiile deschise acum, cu filtre pe județ, domeniu și valoare — și barometrul lunar al pieței;
• pagina fiecărei autorități contractante: istoricul de licitații, achiziții directe și furnizori;
• fișa fiecărei licitații închise arată acum cine a câștigat, cu valoarea contractată și numărul de oferte;
• date deschise: CSV și RSS cu licitațiile, reutilizabile cu citarea sursei.

Metodologie: am preluat toate anunțurile de atribuire publicate în SEAP între 1 august 2025 și 4 august 2026 (43.294 după eliminarea dublurilor) și am citit câștigătorii direct din documentul oficial al fiecărui anunț, determinist, fără modele de limbaj. Codurile fiscale ale câștigătorilor sunt validate față de registrul comerțului; 1.710 de coduri inexistente sau fabricate au fost respinse. Valoarea folosită este „valoarea totală a contractului/lotului” din anunț, în lei. La anunțurile cu mai mulți câștigători, valoarea se împarte egal — convenție declarată oriunde afectează o cifră. Prelucrare proprie; datele-sursă sunt publice și fiecare cifră se poate reconstitui. Material informativ — nu constituie consultanță juridică sau de achiziții publice.